Salento in versi

ZZITI DE PRIMA

Sulla porta de la casa prima cuntava
ci era zzitu,
e la mamma annanti lu squathrava
se scia pulitu.
Cu lla quasetta a mmanu rripizzava
ngirannu l'occhi;
qualche ffiata poi ca se impizzava,
sintivi li tocchi.
Lu zzitu mai fermu iddhru stia...
e iddhra citta...
e la mamma finta ca cusia
li ssia la vitta.
Lu sire inthra castimannu santi,
rungulisciava pe lla mujere ca
nunci stia annanti,
ca se ne scurnava.
Quannu se mbruiava la quasetta
iddrhi rubbavane...
Ca tannu l'occhiu lu tuccava nfietta
e se bbuzzavane.
La zzita tannu era la regina
dell'amure
e nu nc'era nuddhra medicina
pe lle cure.

A LECCE

A Lecce vinne moi nu furistieri
purtà la capu china te pinsieri
se truau a passare te lu Vescuvatu
e vidde lu simmafaru dumatu.
La uardia fice segnu cu se ferma
cacciau carta e pinna cu lu segna,
lu ciucciu ulia ni cunta la ragione,
la uardia mo se mise a cumpassione:
"e camina, camina Nicola (cusì se chiamà lu ciucciu)
nu me fare spicurare"
e lu ciucciu calau la capu
e se mise a caminare

LA PILLULA

Caruse nnamurate tocca mme cumpatiti:
cu l'amore, nu sciucati speru me capiti.
Quistu è nnu cunsiju ca tocca ve lu dicu
percè quistu de moi, nunn'è lu munnu nticu.
Osci, nc'è la pillula e gg'è nna cosa nova...
però li quai ca porta nu ppensu ca ve giova.
Ccenca scurre lisciu llassa la suttame,
nu tte ncorgi osci, tarla lu crammane...
E se te penti dopu, tocca scasci tuttu...
ma, passau l'annata, resta sulu ssuttu...
Perciò cu llu sapiti, zzite e le spusate,
nu bbe faciti cabbu, ca sempre su ccappate!
L'amore ca è stata, sula haie caminare,
nu bbe faciti lludere e mancu cunsijare.

LU OVALURU(il venditore di uova)

Passa lu ovaluru cu do ciste
cridannu ove ò all'asprepene
beddhe su l'ove mei, ve cunviene.
Sull'arcu de la porta na carusa
se nfaccia e cu la manu face segnu
li cerca l'ove frische ma scurnusa
sordi li dice osci nò ne tegnu.
Nò bboiu sordi, nò nò me ne dare
danne quiddha ricchezza de lu core
cà mie me serve cu te pozzu amare
comu se face pe lu primu amore.
Me sentu riccu pe centu ducati
tegnu terreni cu na massaria
quà nnanzi casa tua ieu l'aggiu cchiati
scennu e vinennu sempre de sta via.
Vane lu ovaluru cu do ciste
cantannu la canzune all'asprepene
jeu cantu ste parole sulu quiste
Osci la beddra mia me ole bbene!

NIURU E' LU TIEMPU

Niuru è lu tiempu,
chiove piu , piu,
sutta lu focalire
do asche ardine a croce.
La carusa spia la pignata
ca se coce.
Cocene li piseddri
per la sira,
quannu lu tata cu la mamma
de fore se rritira.
Se sente lu tù tù de lu talaru.
La carusa
per la dota
se tessa la tila.
Do razze ne tesse fenca
a la sira.
Scialinusu esse lu sule:
se sente lu ciovaluru,
lu mbrellaru,
li zocculi novi de lu cavaddru
ssutu de lu ferraru.
E l'ommu su lu sciarabà
fita lu scurisciatu
fiscannu arie
d'amore.
L'arcu è ssutu ncelu
culle vesti mmuddrate
la gente se ccoie de fore.
La mamma de la carusa
porta a manu la cicirittria,
fiuru ca, passannu, aie ccotu
per la via.
Sona la campana de la sira,
lu tata,
lu segnu de la croce se face
e a nturnu a banchiteddra,
nccucchiati,
ncede caudu , ncede pace.

Pina CORVAGLIA

LU FURESE(il contadino)

Lu furese se chiamava,
fruttu d'ogni mese,
nò pe lli frutti ca ccuia
erane li mestieri ca facia.
Mo ve cuntu quiri principali,
ca faciane li furesi bravi:
ccuminciamu propriu de Scinnaru,
se de lu trappitu era turnatu
serra, forbice e ronca se pijava
e a sciurnata cu puta se ne scia.
De nnu patrunu all'autru passava,
cusì la sciurnateddhra se buscava
e chianu chianu Scinnaru se ne scia.
Rrivava Ferbaru e la zappa pijava,
cu quattru, cinque cumpagni se ncucchiava
e a zappare ntre vigne ncuminciava
e puru Ferbaru e Marzu passava.
A Brile la scala a ncoddhru se mintia,
cu lli cumpagni ca s'era ncucchiatu
se ne nchianava sull'arbuli de ulia.
Tuttu Brile e Masciu se munnava
e ggerane sciurnate de allegria.
Siccomu era rrivata la bella stagione,
la sciurnata comu nnu lampu passava,
ca stannu susu l'arbuli de ulia
de la mmane alla sira se cantava,
e puru Brile e Masciu se ne scia.
Rrivava Messi e la fauce se pijava
cu quattru metituri e nu liante
biava, orgiu e cranu se mitia.
Se se truvava cu nna bona squatra,
se ncaruttavane ntra nna massaria
cusì faciane cchiu mmute sciurnate
e lu massaru le spese li facia.
Tra suduru e mpijature ca se pijava,
puru lu mese de Messi se ne ulava.
Trasia lu mese d'Arie e se pisava:
sutta nu sule ca le petre cucinava,
se faticava comu nna canaija,
lu giurnu tie pisavi e ijentulavi
e poi la notte carisciavi paija.
Ma de li vecchi vinivi consulatu:
u sule a nnui furesi è sempre bonu,
comu è pe la terra lu rumatu.
Cusì rrivava Acostu e scivi ccoij fiche
susu lli cannizzi le spaccavi
sutta llu sule cu punnu siccare;
siccate a una a una le scucchiavi,
le fiacche allu mmarcu le vinnivi,
le bone ntru capasune le mintivi,
pruvvista pe llu ijernu te facivi.
Cusì puru Settembre era rrivatu
prisciatu allu vinnigne te ne scivi,
o scivi ntru parmentu e ua stumpavi;
mpurtante era ca faticavi e lu sordu
pe la famija lu bbiscavi.
Ota e gira Ottobbre rrivava,
tuttu cuttentu partivi allu trappitu,
dopu nnu picca però te ricurdavi
de la canzune sua e ne la cantavi:
"Ci ole cu ssaccia le pene de lu nfiernu,
cu vvegna nnu paru de misi allu trappitu,
ntra nna navata nce nnu palu stisu
de diciassette parmi mmisuratu
nnu bruttu viziu la mamma li mparau,
ogni menzura cu vegna cotulatu".
Ma puru se comu ciucciu faticavi,
Novembre e Dicembre allu cupertu stivi,
lu sordu pe la famija era bbuscatu
e quannu turnavi a casa eri ngrassatu.
Quannu la fija era de maritu
la mamma a ntra la ricchia li dicia:
"pijate lu furese fija mia,
ca lu pane no tte manca pe la vita,
lu furese è fruttu d'ogni mese
e ogni mese trova cu fatica."
Osci ddhru mestiere sa scurdatu,
nò se sente mancu nominare,
percè cu llu progressu ca ncè statu
è ssutu quiru de lu disoccupatu.

LU FURESE 2

"Fija mia t'hai maritare
Dimme tie ci t'aggiu dare"
"Lu trainieri no no no no
Lu valanu nemmeno sia".
E lu furese è l'amore mia
Fin che vivo ieu l'aggiu ama'
E fin che vivo fin che campo
Fin che dura la mia vita
Ieu m'aggiu vestere d'eremita
E preghiere per lui farò.
"Nc'ede puru lu falegname
'Nc'ede puru lu barbieri
Su do' giovani cavalieri
Fija mia fannu per te"
"Lu falegname no no no no
Lu barbieri nemmeno sia".
E lu furese è l'amore mia
Fin che vivo ieu l'aggiu ama'
E fin che vivo fin che campo
Fin che dura la mia vita
Ieu m'aggiu vestere d'eremita
E preghiere per lui farò.
"Nc'ede puru lu ferraru
'Nc'ede puru lu muratore
E fija mia no' vannu fore
Forse ca fannu per te"
"Lu ferraru no no no no
Lu muratore nemmeno sia"