LI CULACCHI
Cunti, culacchi e proverbi sono sicuramente tra le più significative espressioni culturali della nostra tradizione. Un esempio di "culacchio" " è questo "cuntu " dal titolo "Lu Diavulu e Santu Nicola". Si tratta di un racconto breve tra fiaba e favola, il cui tema centrale è l'eterna lotta tra il bene e il male. San Nicola (già protettore di Castrignano del Capo) con la sua arguzia riesce a dare una sonora lezione al diavolo. L'azione si svolge nelle nostre campagne. Il diavolo, utilizzando la parte più degenere della società, porta avanti il suo progetto di impadronirsi delle coscienze degli uomini della Terra. San Nicola, per impedire che portasse a termine quel suo intento e per ricondurre all'ovile le pecorelle smarrite, non esita ad usare le maniere forti. Quando un giorno il diavolo e San Nicola si ritrovano di fronte, lo scontro è inevitabile e, cavallerescamente, decidono di regolare i conti battendosi in duello. Confidando nella sua forza fisica, il diavolo è convinto di vincere. San Nicola, in evidente difficoltà, con uno stratagemma riesce, invece, a batterlo. ....e a propositu de culacchi me sapiti dare la risposta a sti culacchi-indovinelli de nna vota?? Non vien dal ciel né dalla terra: e un'acqua che nessuno potrà trovare alla fonte, nel pozzo, al fiume, al mare. E un'acqua che neppure sta nei frutti, però la fanno e la vedono tutti. Chi la fa la vende, chi la compra non la usa, chi la usa non la vede. Ho una cosa a tutti nota: il giorno c'è l'ho piena, la notte c'è l'ho vuota. Vola volanda io volo dappertutto, quando sono stracca ritorno alla locanda: a letto non mi butto, ma faccio una gran cacca e l'uomo si raccomanda che quel mio dolce frutto gli colmi la baracca.
ALLU MERCATU ...
In un piccolo paese del Salento , situato su una collina, costeggiato dalla statale Lecce - Leuca i ragazzi passano il tempo creando i loro ritrovi e i loro passatempi. parla, Le donne parlano e sparlano sui fatti che accadono giornalmente nel loro paese mentre gli uomini se dannanu l'anima dal lavoro. Come tutti i paesi "evoluti", anche questo paese ha il suo mercato, la chiazza de lu sciuvidia, e comu ogni chiazza li culacchi se scontrane e se ritrovane. Infatti nu sciuvidia qualsiasila cummare Nzina e la cummare Tetta se trovane a nanzi a quiru ca vinne lu pollu. N. Ei cummare Tetta! C'è te fasci? T. Na cummare, sta cattu nu picca de pollu, armenu u sciuvidia tinimu a scusa cu ne simu nupicca de casa. Ca poi ogni fiata ca ne chiamu sempre lu stessa domanda me fasci! N. Na! Tocca me scusi, ca jeu sai addru portu la capu. T. Sine, sine hai raggione ca puru jeu sta la perdu. N. C'è stà te piji tie? T. Do chili de petti de pollu, ca a lu maritu meu ne piacune, specialmente quannu ni fazzu mpanati. E tie? N. Na coscia de tacchinu, ca la rosulu bona bona ntra lu furnu e me spicciu chiù mprima. Jeu moi maggiu spicciata alla posta, ca su sciuta cu me pagu e mo su vinuta cu li lassu fuscennu fuscennu. T. Na! Ca moi no nciole nienzi cu se spicciane. N. Percarità cummare, nu me ne parlare de sti sordi, ca sulu cu penzu me ricorda li tiempi della Svizzera, quannu me utava cu le virgole e cu le furmeddre, e moi stau a ntru paese meu e sempre lu stessa cosa ete. T. Hai raggione cummare, armenu prima puru ca sostanza non cinnera u borsellinu paria quasi chinu, ma moi nienzi propriu, oppuru staie pisante sulu de furmeddre. N. E mo! Cusine simu sciuti a spicciare, pesciu de prima, ca cu pensi la pensione è sempre quira, ma le spese su de chiui. Auddru ca nun c'erane rincari ca se puru lu pane è caru, sulu quannu tu manci è vacante e leggeru comu na piuma. T. Meju cusì, te ne tocca de chiui! N. C'è dici, ca sempre tre rosette piju. None tocca cu lu dicimu, moi tuttu chiu caru ete; Sta ne pijane pe fessi. T. E mo cummare! Cimu fare, tocca sciamu a nanzi. E benedetti li Euri! Ca puru su brutti comu l'annu chiamati, ca cu li pronunciava lu primu giurnu me ntartajava la lingua e paria ca pijava pe fessa li cristiani. N. Citta, citta cummare. Ca a mie pe picca nu se stacca la dentiera cu fazzu lu passaggiu dalla "e" alla "i" e mentre pronunciava la "r" paria ca sta fascia gargarismi. T. E mo! Quisti tocca ne tinimu, se ulimu cu pagamu, tie c'è dici? N. Sine cummare, hai raggione. T. Nzina vidi ca tocca a signuria, jeu me ne vau ca stà sona menzadia e sti petti de pollu l'era utu fare già. N. Ciao Tetta statte bona.
ALL'UFFICIU POSTALE...
Personaggi:Cummare Vata(CV),Cummare Nina(CN), Impiegatu pustale(IP). 3 gennaiu 2002: La cummare Nina e la cummare Vata se trovane alla posta cu se pagane. CV. Toccu quanta gente. Tutti fiji ca sta se sposane tenune? CN. None cummare, su vinuti cu se canciane li sordi. Dice ca se a casa tei lire tocca cu te li canci fusciennu cull'Euri, sinò li perdi. CV. Ieu a casa sordi non ne tegnu, percé, quannu me pacu, sempre pari pari sciamu. Però tegnu dieci mioni sulla libretta. Cu quiddri ce aggiu fare? CN. Pensu ca tocca cu te li piji e poi cu te li canci chianu chianu. Comunque, quannu tocca a tie chiedi. CV. Tuttu stu giru aggiu fare? Ma ci l'haie dittu cu canciane le leggi? Stiane tanti boni. IP. Vata tocca a signuria. CV. Quantu stamme dai? IP. U solitu. Suntu diversi, però sta piji quanto piavi l'autru mese. CV. Speriamo. A mie me parune picca. Senti n'autra cosa, culli sordi de a libretta ce aggiu fare? IP. Nu te preoccupare, te li canciamu nui, senza cu faci nienti signuria. Vabbene? CV. Sine vabbene, anche se non aggiu capitu nienti. IP. Nina poti vinire. Però c'è nu problema. Sordi de carta su rimasti sulu quisti. U restu tocca cu te lu dau dintra ste buste de sordi minuti. Se non li oi, tocca cu passi crai. CN. None dammeli. ....Statte bonu. CV. Cummare sciamune. Dimme quiddru ca oi, ma a mie pare ca me nannu dati picca. CN. A mie mannu caricata de sordi minuti cu me piane per fessa, ma sempre picca me parune. Erane tantu commite ddhe cinquantamilalire. A quai se tocca cu te catti nu cappotto, i sordi culla cardarina tocca cu li porti? CV. Cummare, ca moi c'è n'autru problema. Alla Chiesia quantu tocca cu mintimu? CN. Sordi de carta non tocca cu ne mintimu chiui. Quisti de fierru vannu boni. CV. Dipende! Percè ci su sordi de fierru ca non bastane mancu cu catti nu posparu cu 'ddumi na cannila, cu certi autri, invece, catti dieci cannile. CN. Oimmena che disastru. Ci sape quante fiate nimu 'mbruiare.
ALL'URA DE LU RUSARIU..
Cummare Chicchina e cummare 'Ntunietta - Ave Maria grazia plena... Cummare Chicchina: Hai saputu ccè ggè successu alla fija de Mesciu Cicciu? ..Vergine Santissima - ora pro nobis... Cummare 'Ntunietta: Sine cummare Chicchina, me l'haie dittu a fija mia, te vene cu te faci la croce alla mmerza. Cu pensi cu dhri genitori ca la tiniane tanta stritta, è stata bona cu face lu stessu i fatti soi. E ca ede de tre misi puru!!! ..Madre Castissima - ora pro nobis... Cummare Chicchina: U fattu ede ca moi nu 'ncede cu te faci meravija, ca de nu giurnu all'audru se ne sentune de tutti li culuri! Armenu se sapia de ci ede, dhra brutta 'nfitisciuta. Osci staie cu lu Pascali, crai la vidi cu unu ca tene nu motore ca te 'nsurdisce. ..Crie lesu, Criste lesu.. Cummare 'Ntunietta: Però dicu ieu, le fimmine de moi se fannu tutte sperte. Tutte le caruse cuntane senza nuddhra punta de scornu de le porcarie ca fannu cu dhri porci de masculi, o focu meu 'mpizzicatu a ce munnu vivimu. ...Ora pronobi - Miserere nobi.. Cummare Chicchina: Dici bonu cummare, ieu ulia cu te dicu na cosa, ma quasi quasi me ne scornu. L'audru giurnu me cappau nu libru de fijuma e quistu dicia de tutte le cose ca i carusi de moi usane cu no cattane fiji. Gesù Cristu meu, sulamente cu li vidivi cummare faciane cu te rrizzane li carni, mamma mia quante cose su ssute moi, alli tiempi nosci nnu nc'era gnenzi de ste cose. Possibile ce dhra povera creatura nu le sapia tutte ste cose? ..Rosa Mistica - ora pro nobis.. Cummare 'Ntunietta: E ci lu sape cummare, poddarsi puru ca saje pruvviduta, ma lu Signore haie ulutu cu la castica lu stessu. U Signore cu le quarda ste caruse de moi e cu le parduna de tutti i piccati ca fannu culli zziti. Cummare Chicchina: è meiu cu ddicimu lu rusariu ammenu salvamu li piccati delle fije nosce.... Cummare 'Ntunietta: li peccati de la fija toa vo' ddici ...non de la mia. Pareddha la fija mia è 'nu mese ca nu nnesse de casa percè tene l'anca ancora ngessata. Cummare Chicchina: Beh, cummare 'Ntunietta, dillu sula lu rusariu ca jeu maggiu ricurdata ca addhu ssire cu marituma.
LU 'NTONI e LA PIPPINA
Era na sira de jernu, de malitiempu, lu Ntoni 'nnanti lu focu, sta se 'rrustìa do' fave mentre la Pippina sta faticava allu tombulu. Lu Ntoni girava e girava la 'cinnere ma tinìa nu pinsieri fissu an capu, lu fattu era comu era thrasire allu discorsu. nu picca perce' era timiteddhru nu picca perce' se ne scurnava, ca e' sempre la stessa cosa, lu Ntoni na fava manciava e le scorse minava. La Pippina se ne 'ncorse e li minau na battuta : " Ntoni, stai nervosu stasira ah?" Lu Ntoni gnuttìu maru e pe lu nervosu cazzau de 'cchiui na fava, laPippina fija de bona mamma pijau subitu la palla al balzu "Toni, beddhru, lu porti bonu lu cazzu, ah? Dhri quattru sanni ca porti.. Su pesciu de na mazzola". A dhru frattiempu va se stuta la luce e va scatta nu thronu ca fice 'zzumpare lu tombulu. La Pippina cridau cu li sani sensi ma lu Ntoni mancu pe lu... fave 'rrustìa e fave manciava. "vergine maria mia beddhra, azzate giuvanni e 'dduma le cannile ca visciu thre scene vinire... Ntoni dicimu nu rusariu? Nel primu mistero.." lu Ntoni no ne dicia nuddhra, comu lu mintivi cusì se stia. "Ave maria piena di grazia... na Ntoni e' 'rrivata la luce... il signore e' con te.Ntoni nu musticare...tu sei benedetta fra le donne....lassa la cinnere...benedetto il frutto del tuo seno gesu'... Ntoni... Ma Allu Ntoni dhru rusariu li parìa cusì longu, tantu longu ca ogni tantu 'bbuccava de lu vancuteddrhu e cuminciava a carufare de sana chianta.Ntoni... cridava la Pippina ma lu Ntoni ca pe tuttu lu giurnu era zappatu nu pinsava ne' allu rusariu, ne' alle fave e a nu certu puntu nu sintìa mancu li trhoni. Se sunnava, e quiddhru era lu pinsieri, ca stia curcatu cu na beddhra vagnona, ca se la 'mbrazzava, ca se 'nturtijavane 'nthra li chesciuni, ca non volendo 'ccappava de sutta e alla girata se ne scia de susu. "Nel quinto mistero...." cuminciau a cridare forte la Pippina. "Eh, propriu moi mera 'ddiscitare" pinsau lu Ntoni "moi ca stiane allu meju, propriu moi ca sta sarchiava nu filaru.." "Ntoni, ogni sira te ne faci una" predicau la Pippina. "'nthra lu sonnu" nturtijau lu Ntoni. "Be, sciamu ne curcamu?" tisse la Pippina "ritti,ritti?" tisse lu Ntoni "lu focu ncora sa stutare, ce ne dici.." "Ntoni, me sa ca a vippitu" trhonulisciau la Pippina "e quannu eri giovine perce' c'era sirda, e dopu, pe li vagnoni, moi ca si vecchia ca no te coddrha.... e l'imu ditta missa" "va curcate Ntoni, va curcate, crai ta 'zzare 'mprima ca nc'e' tuttu lu sciardinu a sarchiare" tiise la Pippina. "Va bene" rispuse lu Ntoni "ma lu filaru crai me lu fazzu pe primu, ca stasira me 'ccappatu an canna. La Pippina cotulau la capu, sempre 'cchiu' cunvinta, ca lu Ntoni sou s'era vippiti do bicchieri de 'cchiui e ca lu sonnu li facia stu bruttu effettu.
NA SIRA DE MAGGIU...
La 'Ddolurata stia 'mbrazzata allu Ronzu, ca pareddhru sta scuajava de suduru, ma pe l'amore de iddhra, comu se suol dire, quistu e authru. Lu Ronzu, però, era 'rrivatu a nu puntu tale, ca nun ci la facìa 'cchiui. Pe la 'Ddolurata sua ne 'ssia pacciu, erane misi e misi ca sta cercava cu ne dia nu baciu ma nu 'cchiava mai lu mumentu giustu; nu picca pe la socra, ca muntava de guardia pesciu de nu surdatu allu milite ignotu, e nu picca pe la soru piccinna de iddhra, ca era na rufiana de prima cate- guria. A menzu a stu quadrettu, lu Ronzu se sintìa prigiunieru, ulìa cu esplode, cu 'mpaccisce, cu crida"stasira è lu mumentu giustu" pinsau lu Ronzu inthru de iddhru. 'Rrivati nanzi casa, la 'Ddolurata, vistu ca s'era fattu nu picca tardu, se defilau: "Me Ronzu, ne vidimu crai". A dhru puntu, lu Runzu, spitterràu de fore : " E no beddhra mia, pe tuttu lu bene ca te oju, stasira prima cu thrasi ma dare nu baciu." Sta frase lu Ronzu la disse tutta na fiata, ca se l'erane fattu lu test de Cooper le capacità anaerobiche alattacide erane decisamente deficitarie. "..Anzi, se nu me dai nu baciu nu me ne vau, percè 'Ddolurata mia, ieu te oiu bene e lu core meu, pe tie, batte comu nu trattore". E cusì facendu se mise rittu 'nnanzi la porta de casa, cu la manu 'mpuggiata 'nnanzi lu parite e cuminciau cu ripete se nu me dai nu baciu, nu 'nci thrasi casa". "Mena Ronzu meu nu scherzare ca sa fattu tardu." "Taggiu dittu" disse lu Ronzu "ca se nu me dai nu baciu, stasira nu 'nci thrasi casa". "Dai Ronzu n' authra sira ca mo è tardu". "None, none e none. Se nu me dai nu baciu vol dire ca nu me oi bene" disse lu Ronzu 'ncazzatu. Se 'mpuntiddhrau 'nnanzi la porta, rittu comu nu stoccafissu, e cu lu razzu 'nnanzi lu parite. "De quai nu 'nci passi se nu me dai nu baciu". A dhru puntu se aprìu la porta e 'ssìu la socra. "Lampu a stu baciu" disse la socra "se la dare, 'Ddolurata, dallu. Ca se nu boi cu nu lu dai tie, nu lu dau jeu,basta ca nu crida chiui cu sta cazzu de uce, percè se scinne sirda ne lu daje idru a forza de cauci nculu. Spicciate e trasi.