UMORI...nostrani

Emigrante

Nu poveru Cristu senz'arte nč parte
ca mancu sapėa cu tince carte,
cci putėa fare cu busca lu pane?
L'unica cosa era emigrare.
La valice ttaccāta cu corde frazzųle
china de stracci, fraseddhe e cuddure,
cu qualche sordu ccucchiatu o 'mpristatu
cuminciava nu viaggiu de disperatu.
Susu allu trenu allu finestrinu 'nfacciatu
panzāva "paccatu, ci aggiu lassātu!
ci sape quannu riesciu cu tornu
era meju cu eggia nu bruttu sognu".
Quannu fisįava lu capustazione
e lu trenu chianu cumanzāva 'se move
lu core sou quasi scoppiava,
la scritta "LECCE" se lluntanava.
Ancora 'nfacciatu mannāva saluti
a lli famigliari ca stavene muti
poi chianu chianu scėa 'se ssattāva
tannu na lacrima li scappava.
Panzannu, panzannu mentre viaggiava
riflettėa su lla sorte ca li tuccava
"comu sarā stu postu stranieru
nc'č certu lu pane, ma lu mare e lu mieru?"
Poi alla frontiera facennu controlli
vadėa de fore muntagne enormi
li doganieri, severi, de ronda
se santėa nu naufragu 'mbalėa de l'onda.
Infine rravātu a destinazione,
la nive mmuntāta de santa ragione,
la gente cuntava e nu la capėa
"Ma arų me trovu, Madonna mia?"
Ssattātu su llu lettu, la valice a nu latu
panzāva: "Quasi, quasi ieu mancu l'apru;
crammāne me 'nformu, tornu a lli posti nosci,
su' meju picca pane e picca patarnosci".
Ma riflettennu bonu su fiji e povertā
comu li putėa dare pane e dignitā?
De fronte a quista idea turnava alla ragione:
"Pacienzia, a mie tocca, la fazzu sta stagione".
Nunzio STASI

Allu paise miu

Se qualchedunu ene e te ddumanna
Te de cce paise sinti e a ddu si natu.
Na fiata tuccā stai cittu
Moi lu puei critare a pierdifiatu!
Te nu paise bagnatu te lu mare
A du nc'ete lu Castellu te l'Acaya e le Cesine!
Terra gentile te li nonni mei
Chinu te carusi e beddri strei!
Tinimu palazzi ca su fra li chių belli,
Ricchi te storia e tanti bei castelli
Tinimu na chiesa te baroccu ricamata
Vantu nestru e de tutti invidiata!
Pe nų cuntare te l'aure cose.
Lu paise nestru č protettu te Sant'Anna
Ca lu populu su na Colonna pose,
Cu na chiazza e na bella funtana!
Ogni casa ha butu nu martire e nu patriota
Per liberare la Patria da nu nazista idiota.
Intra a ogni culla nascune beddri strei,
Paise a du su nati illustri professori
Comu lu De Giorgi e lu Mazzei!
Paise ch'ha datu puru nu Cardinale
Onore e vantu quasi nazionale!
Tocca cu ringraziamu la Fortuna
Se simu nati a quai:
Stu Paise č meglio te la luna.
Perciō pozzu critare
E cu nu spicciu mai:
Suntu te Vernole e tantu vale
Te nu Paise ca nu nci nn'ete unu uguale!
Luglio 1999
Ennio Stefanelli

Pajare

Quante pajare bbannunate fore,
quannu le vidi te chiance lu core,
li vecchi nosci s'hannu spazzatu lu cutųrsu
pe la gente de moi nu bālene nu tursu.
Nci nn'č mute ca suntu scarrāte,
otre invece de l'erbacce su' invase
l'incuria de l'ommu č colpa grave
lu Comune era ura cu cumincia a espropriare.
Gente cusė nu merita vantu
quisti su' beni ca vālene tantu,
vardāmu otri populi comu li cura
li monumenti de la natura.
Comu fiuri tennu cittā e campagne
sia in pianura ca su lle montagne,
qua invece tuttu č trascuratu e bruttu
e nui ne ssimu cu nu "cci me ne futtu!"
Vulėti n'esempiu? La turre de Leviche
suntu tant'anni ca sentu prediche,
nc'era puru nu turriune a lu Marchieddu
moi mancu la foto se trova, pareddhu!
E ieu, vistu ca ciuveddhi se move,
chiedu a mie stessu: ci sto susu Giove?
Quista č na preghiera pe le autoritā
"Facėti qualcosa, per caritā".
Nunzio STASI

Riflettennu

L'otru giurnu a rretu a lla purgissione
tra mie e mie facėa na riflessione:
l'ommu se sente ca č nu Padreternu
e paura nu tene mancu de lu 'nfernu.
Succede quannu č giovane e tene sordi, lu cretinu,
ca la salute nc'č e nu vene minu;
penza ca de la legge se ne po' fregare
"Tantu a stu munnu tuttu se po' ccattare".
Ci nu prublema rrėa 'mpruvvisamente
cu cede lu passu a notru nu se sente
perciō, senza panzāre, parte sparatu
tutti li sordi soi li futte l'avvocatu.
Quista č gente china de superba
ca č la radice de tutta sta malerba,
hannu rrubbatu cciunca hannu truvatu
lu sordu certu nu se lu su' sudatu.
Fannu li saputi e li scienziati
se vāntene ca nu suntu cumannāti
črene ssapėre ca su' palore vane,
lu saccu vacante tisu nu nci stane.
Ci nu ristianu nu s'hane 'ntisu bonu
nu l'hannu cradutu e s'hannu datu tonu,
ma appena picca picca la sfurtuna l'ha tuccati
iddhi su' davantati martiri e malati.
Basta cu vai quarche vota a llu spedale
e ne vidi tante cose ca fannu male!
Le cursėe stannu chine puru de putenti
ca la loru sorte l'ha ridotti a nenti.
Perciō su sta terra ėmu ssapėre stare
chiru ca cunta č comu t'hai cumpurtare,
potenza e vanaglorie, puru ca su' mute
nu vālene chiu de n'ugna de salute.
Nunzio STASI

La NTUNIETTA

La Ntunietta, compėta e bona fija,
era vagnona de bona famija,
lu paese tuttu la vardava
quannu pe scire a missa iddha passava.
Nu giurnu nu carusu paisanu
a llu sire sou ciarcō la manu,
la notte la passō alla disciatata
cuntenta percč s'era fidanzata.
Ma lu Signore ha li disegni soi
e face puru chiru ca nu bboi,
perciō a ncelu ddh'anima ha chiamata
lassannu la Ntunietta sconsulata.
Lu core sou era tantu amareggiatu
ca mai a nn'ommu cchių avėa panzatu,
ogni giurnu se ne scėa a llu cimiteru
truvannu picca picca de sollievu.
Ma lu diavulu se sape ca fatėa
le cose de la vita cu scumpėa,
perciō nci mise iddhu la cuda
pe nu cumpagnu a ddha vagnona sula.
Sconsulata e cu la curuna a manu
scėa pe lle Palāne recitannu lu rusariu,
quannu ffruntō nu beddhu giovanottu,
lu distinu, cusė se dice, č galeottu.
Se farmāra scanciannu doi palore
e, segnu ca centra puru lu Signore,
alla mpruvvisa nuvole a mantuni
e rravō l'acqua forte a capasuni.
A ddha nnanti nc'era giustu na pajara
perciō a nforza a ra intra se nfalāra,
e quannu vitte na lattčra de ristucciu
na strana idea li vinne a llu Vitucciu.
Lu focu cu la paja, quannu cumincia ffuma,
nu nci minte mutu cu se ddhuma,
cusė quannu lu chiempu ėa scampatu
iddhi lu fattu loru hannu spicciatu.
Insiemi se ne scira a campusantu
ma lu core chių nu nn'era affrantu,
anzi a mpettu sou tanėa na bomba
mentre priāva ferma su lla tomba.
E a llu zitu rivolta li dicėa:
- Cridime Ntoni nu nn'č curpa mia,
m'aggiu truvata sula intra a llu feu,
lu stessu eri fattu tie a llu postu meu!-
Lu Vitucciu, cu nu rimane rretu,
a llu Ntoni li disse quetu, quetu:
- Ohi Ntoni, frate, nu te ne curare,
tantu ormai tie, cci te n'eri ffare? -
- Addhu te trovi tėe nu nn'hai bisognu,
quiste su' cose sulu de stu munnu,
godite lu Paradisu a santa pace
ca la Ntunietta tua sape cci face. -
E' veru, Ntoni, chiru ca se dice,
mmara a ciunca more, l'infelice,
ca ci rimane mprimu se cunzola
otru ca dicėa:"Me fazzu suora"!
Nunzio STASI

Serate estive

Che nostalgia, ddhe sire de l'estate
ca, vagnone, cu l'amici aggiu passate,
a nnanti a lu mulinu sattati nterra
cu li maluni sciucannu a lla guerra.
La purpa meju meju ne manciavene
le scorze, nvece, nfacce ne manavene,
a nfine, a menzu a tutta ddha marmaja,
lu postu parėa nu campu de battaja.
Cu l'aria frisca e cu na beddha luna
ssėa lu discorsu su lla bionda e su lla bruna,
una era mutu bona ma grandese,
nn'otra chių terra terra ma curtese.
"La fija de lu tale va a lla mescia
ma confidenza propiu nu nne moscia,
passa sempre de la cuscupiana
forse č meju ci usi na ruffiana."
"Ci voi llu manni a dire a la Rossana
cunviene cu lla fermi a lla funtana,
la Rita cu la corriera va a lla scola
certu ddhai li poi dire na palora."
"Ancorti vagnoni, ca aggiu ntisa voce
ca a lla Ntunietta de sutta a lla croce,
sirza, ca qualche cosa avėa nnasįatu,
pare ca l'ha pijata cu llu scurisciatu."
"Nc'č nna carusa intra a Sarignanu
ca move li fianchi comu spiche de ranu,
ci la vadėti lu sangu nu scurre,
hane abitare a nnanti a lla turre."
"E chira de Leviche ca su llu Puntėle
va nnanti rretu cu se face bbadire?
gira nu picca, se mina a mare
poi se ne nn'esse nchianannu li scale.
Sempre manata sta susu a lla rena
se atteggia propiu a na sirena,
lu costume de bagnu ca č giā striminzitu
se lu scinne cchių sutta de lu vuddicu.
Poi cu la scusa ca lu sule ha pijare
facci sutta se vane a sdraiare,
lu pezzu de susu se lleva poi puru
ogni tantu se ccommita muvennu lu culu."
"Secunnu vui, facennu sti mosse,
nu nn'č ca tene prublemi de osse?
macari lu medicu ca l'ha visitata
la sculiosi a lla culonna l'hane truvata!"
"Oh, povuru fessa, nu nn'ha capitu
ca chira va ncerca sse trova lu zitu;
quannu na fėmmana sempre se mposa
va cchiannu lu minchia ca se la sposa!"
"Si, mo' ha cuntatu lu dongiovanni,
nn'ha fatte tante intra a quist'anni,
quanta sparenzia hai ccumulatu
sempre rimastu si', ... bidunatu."
"Senti ci cunta, si' ncora ancialeddhu,
chire su' furbe, cci te cridi, beddhu?
ca perdene chiempu tantu pe ffare?
cciunca sta cerchene l'hannu truvare!"
"Mmeh, sempre de fėmmene ėmu cuntare?
sciamene ccasa, ca ncora ėmu manciare,
menu male ca crai nu m'hannu interrogare
se no, mo' ci tornu, ia puru studiare.
Santėti, crai a marisciu ttorna qua ne truvamu,
nnucėti la freccia ca a ncaccia ne sciamu,
e crai a lla sira, ci li sordi cujimu,
nu filmi all'Aurora sciā ne vadėmu!"
Nunzio STASI